Pinii fac parte din familia Pinacea.
Zarna; Pinul de munte; Pinul negru; Pinul galben; Pinul de padure; Pin neted .
Pinus cembra- zarna:
este un pin indigen de munte inalt; formeaza o corana conica, imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis; usor albastrui; acele grupate cate 5, au lungime de 5-9 cm; aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor;
Pinus griffithii - pinul de Himalaia:
arbore elegant; coroana larg piramidala; ramuri mult intinse in lateral; este unul dintre pinii cei mai frumosi; frunzis fin cu aspect pendul; acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. Conurile sunt foarte lungi , inguste, pendule si raman un timp pe arbori.
Pinus mugo - pinul de munte:
are mai multe varietati:
Jneapan:
arbust indigen de talie mijlocie; ramificat de la baza; avand tuplini taratoare; 5-6 m in diametru; 2-3 m inaltime; acele cate doua sunt grupate cate doua, lungi de 3-7 cm;
Mops:
pin pitic; tufa compacta de 1, 2/1,5 m; vrunzis des; verde deschis;
Gnom:
pin pitic; 1,5-2 m inaltime; globulos si compact; ramuri scurte; colorat verde inchis;
Arbust din Alpii Centrali:
pin pitic; tufos; 2-3 m largime; 1,5-2 m inaltime; ramuri lungi si dese; ace scurte dispuse radial la varful lujerilor.
Pinus nigra - pinul negru:
arbore de talia a II-a; coroana larg ovoidala; ramuri groase intinse lateral; acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm; verzui inchis; conuri 5-8 cm galbui - brun lucitoare.
Pinus ponderosa - pinul galben:
originar California; crestere de arbore mare; coroana piramidala; ramuri rare, scurte si groase, curbate; aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm, grupate cate 3; conuri ovoidale 8-15 cm, brun roscate lucitoare.
Pinus sylvestris - pinul de padure:
arbore indigen de talia II-a; conic la tinerete si neregulat la batranete; coroana aplatizata; dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile; scoarta roscata. Are si varietati de interes horticol:
- (pumila): forma arbust; ovoidal rotunjita; 3-5 m inaltime; ace rigide de 4 cm;
- (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m; des, ramificat; ace rigide de 10 cm, verzi.
Pinus strobus - pin neted (strob)
: originar din America de Nord; creste ca arbore mare; coroana piramidala; ramuri flexibile; scoarta neteda; acele moi, subtiri, cate 5, de10 cm lungime. Exista mai multe varietati:
- (nana): cultivar arbustiv; globulos; usor aplatizat cu frunzis des, de mare efect; largime 2,5 m; inaltime 2 m.
Caracteristice biologice ale pinilor:
- viteza de crestere: inceata (pinul de munte, neted, zambru); rapida (restul)
- longevitate: 500-600 ani arbori; 300 ani arbusti
- maturatia conurilor; anul 2- 3
Cerinte ecologice pentru pini:
- suporta clima aspra: zambru, pinul de munte
- suporta climat bland: pinul de Himalaia; de California;
- nu suporta seceta; pinul neted; de California
- majoritata prefera terenurile acide
- prefera solurile calcaroase pinul negru
- pinii nu suporta atmosfera poluanta.
Folosirea pinilor:
- amenajari peisagistice - pentru frumusete si adaptabilitate la conditiile de teren;
- capacitatea ornamentala - amplificata primavara de cresterile tinere;
- pot fi plantati izolati si in grupuri;
- nu sant indicati ca aliniamente pentruca la batranete au forme neregulate;
- arbustii sunt potriviti pentru: alpinarii; gradini mici; cultura in recipiente de gradina.
Inmultire pini:
- seminte: recoltarea conurilor se face in septembrie pentru pinul neted, de Himalaia; de California; in octombrie pentru pinul de padure; spre iarna pentru pinul negru, de munte si zambru; dupa extragere semintele se pastreaza in vase inchise, la rece si intuneric; se seamana in primara ; eventual cu pregerminare.
- butasi: se folosesc plante mame tinere; ramuri scurte de 2 ani; recoltate la sfarsitul iernii; tratate cu hormoni de crestere.
- altoire: cele cu doua ace se altoiesc pe pinul de padure; celelalte se altuiesc pe pinul neted
Lucrari in pepiniera: pinii pot fi stimulati sa se indeseasca prin ciupirea mugurilor in faza de alungire